miercuri, 12 ianuarie 2011

Cat timp mai esti in viata...

E ciudat felul in care actioneaza Dumnezeu,pentru ca niciodata nu sti ce se va intampla in clipa urmatoare. Am realizat acest lucru acum ceva timp,dar am senzatia ca inca nu am inteles. Probabil ca daca as fi inteles,as fi schimbat ceva.
Am hotarat sa ma abat de la articolele obisnuite (acum imi par atat de seci...),chiar pentru a incerca sa schimb ceva. Nu vreau sa cred ca nu voi reusi.
Ca in majoritatea cazurilor,exista un motiv. Aceasta schimbare are un anumit motiv,unul deosebit,desigur. Astazi am realizat ca dragostea exista,chiar si atunci cand pare ca lipseste cu desavarsire. Nu ma refer la nici un "Fat-Frumos",ci la fratele meu.
Fiind baiat,el are categoric alte inclinatii fata de mine. Si asta este un motiv destul de bun ca sa nu ne intelegem. Cel putin asa am crezut pana acum.
Astazi am invatat ca orgoliul este o arma,pe care majoritatea o folosim pentru a rani adversarul din noi. Trist e ca astfel incercam sa ne aparam de iluziile pe care chiar noi le cream. Suntem infranti de cei ce ne vor raul,dar nu pentru ca nu am fi destul de puternici pentru a face fata raului,ci pentru ca suntem deja infranti de propria persoana.
Caut Adevarul. Inca nu l-am gasit,dar continui sa sper ca am sa-l gasesc intr-o zi. Si pana atunci ma framant in mica mea lume,incercand din rasputeri sa gasesc Inceputul. Aceasta sunt eu. Dar in toiul acestor batalii (imaginare poate),am uitat ca exist. Am uitat ca existenta mea influenteaza vieti. Am uitat ca telul meu este acela de a tulbura suflete si am incetat sa mai tulbur. Dar brusc m-am trezit. Am vazut cum suflete netulburate atarna pe marginea unei prapastii. M-am speriat.
Dumnezeu mi-a reamintit ca sunt la fel de "moarta" ca cei pe care ii dispretuiesc atat de mult si ca scopul meu este acela de a le darui lor viata,sacrificand "coltul" meu din Rai,in schimbul sentimentului de utilitate.
Vieti atarna de viata mea,asa cum vieti atarna si de viata ta.
Am hotarat ca astazi sa dau totul celui ce are nevoie de mine,caci mi-e teama ca maine ar putea fi prea tarziu. Atunci cand pentru mine va fi prea tarziu,stiu ca si pentru cel ce avea nevoie de mine. Atunci,cum mai poti astepta sa vezi ce va fi maine?
Il iubesc pe Isus. Vreau ca toti sa stie ca Iisus Hristos este Mantuitorul meu si ca aproapele meu este vindecat in Numele Lui. Vreau ca vietile celor ce depind de viata mea pamanteasca sa-L cunoasca si sa-L iubeasca asa cum Il iubesc eu. Vreau ca prin mine,mana Lui sa cada asupra celor ce au nevoie de ajutorul meu si sa-i vindece. Dumnezeu e Tatal,iar Isus e Fiul. Si noi suntem copiii Tatalui nostru.
Asadar,inainte de a ridica mana impotriva Tatalui tau,adu-ti aminte ca fratii tai depind de mine si de tine.

Un comentariu:


RUGACIUNEA CLIPEI


Doamne,


Amin


Versetul zilei

Poveste

"Intr-o zi, un om a murmurat: 'Doamne, vorbeste-mi' si un copac si-a frematat frunzele, dar el nu a auzit. Apoi a intrebat mai tare: 'Doamne, de ce nu-mi vorbesti?' si un tunet a zguduit cerul, dar el, din nou, nu a auzit. Omul a privit in jurul sau si a spus: 'Doamne, lasa-ma sa Te vad!' si o stea a luminat cerul, dar el nu a observat. Atunci a inceput sa strige: 'Doamne, fa o minune!' si in clipa aceea s-a nascut un copil, dar el nu a stiut.
Disperat, omul striga mai tare: 'Atinge-ma, Doamne, si arata-mi ca esti langa mine!' Acestea fiind spuse, Dumnezeu a coborat si l-a atins, dar acesta a alungat fluturele care zbura langa el si si-a continuat drumul.
Ai grija sa nu pierzi o binecuvantare doar pentru ca nu iti apare in felul in care tu te astepti sa se manifeste."

Si daca...

Si daca uneori mai cazi,
iar crucea ti se pare grea,
ridica-ti ochii catre cer ,
acolo e salvarea ta.

Si daca vorbele mai dor
cand limba nu le cantareste,
asculta glasul ce ti-a spus
ca si pe tine te iubeste.

Si daca lacrimi curg suvoi
brazdand uscatul tau obraz,
e semn ca Domnul te asculta
si te va scoate din necaz.

Si daca Domnul va veni
cat inca esti pe-acest pamant,
te va rapi in vesnicii
asa cum spune-al Sau cuvant.