sâmbătă, 5 februarie 2011

Mai mult decat ceva: DRAGOSTEA

La prima vedere,am putea spune ca societatea zilelor noastre e una extrem de buna. De ce? Pentru ca promoveaza dragostea. Peste tot in jur stralucesc reclame imense din care ar trebui sa invatam cum sa iubim. Internetul e invadat de presupuse definitii sau reguli in ceea ce priveste dragostea,povesti,declaratii de tot felul. Revenim insa la iluzia lumii perfecte.

Defectul?

Aceasta dragoste atat de practicata in zilele noastre,e una "murdara",bazata numai pe pacat. De ce?

In primul rand pentru ca "dragostea" zilelor noastre reprezinta o deformare a poruncii lui Dumnezeu,conceptul de dragoste fiind schimbat complet. Ceea ce trebuia sa se bazeze pe un sentiment profund de respect si mila fata de aproapele nostru,s-a transformat in...placere. Aceasta degenerare poate fi gasita sub forme atat de variate,incat putini mai pot distinge raul de bine si cad astfel in capcana diavolului.

De asemenea,o alta fata a degradarii conceptului de dragoste poate fi evidentiata printr-o serie de actiuni ale omului puse in acelasi "sac" cu iubirea. De exemplu,cel mai des intalnit caz e violenta domestica. Multi afirma ca bataia e un manifest de iubire. De ce? E simplu. Constientizeaza pacatul savarsit,dar se mint spunandu-si ca,de fapt,nu e un pacat. Un om cu frica de Dumnezeu nu ar putea asemana violenta cu dragostea.

Tocmai datorita acestei degradari ,oamenii considera ca nu exista iubire perfecta. Traind in pacat,acesta nu poate aduce fericire intr-o relatie,asadar relatia nu poate dura foarte mult si nu poate fi una fericita. Toti cautam "reteta" fericirii,mai ales in ceea ce priveste viata de cuplu,dar multi dintre noi nu o gasim,poate,niciodata. Dar asta numai pentru ca nu cautam unde trebuie. Asadar,unde ar trebui sa cautam?

Acolo unde gasim mereu alinare si raspunsuri : la Dumnezeu.

Dupa cum se stie,Dumnzeul crestin este unul al iubirii. Aceasta idee a fost intarita odata cu venirea in lume a lui Iisus Hristos. El a adus posibilitatea de a fi mantuit prin iubire,propovaduind un Dumnezeu etern,bland si indurator. Tot ce trebuia sa faci era sa iubesti din toata inima ta,fara sa-i judeci pe ceilalti. Problema e ca putini au crezut ca El ar fi Fiul. Au pierdut astfel sansa unei vieti fericite,intr-adevar fericite.

Cred ca dintotdeauna a existat in om tentatia pentru inaccesibil. Probabil ca asa se explica faptul ca pacatul e atat de raspandit. Dorind sa obti ceva interzis,devi neascultator,caci Dumnezeu iti spune mereu ce trebuie sa faci,insa tu nu vrei sa-L auzi.

Avand in vedere situatia actuala,am putea diferentia doua categorii de oameni care umbla "in intuneric" privind prin prisma dragostei desavarsite,si anume : cei care se straduiesc sa iubeasca dupa tiparul societatii si cei care considera ca au dragostea,pentru ca isi iubesc neamurile,prietenii si animalele de companie.

In primul caz,"eroarea" consta in ceea ce inteleg ei prin dragoste. In majoritatea cazurilor,pacatul este,deja,o obisnuinta si traiesc cu impresia ca nu e nimic gresit in felul lor de a gandi. Iar acest lucru se datoreaza faptului ca nu cunosc adevarul. In cel mai bun caz,au auzit cate ceva despre un Dumnezeu,cum ca si-ar fi trimis Fiul pe pamant pentru noi,pacatosii. Si cam atat. Acesti oameni s-au izolat total,s-au inchis in camera lor intunecoasa si nu mai stiu cum sa iasa din ea. Trist...

Dar sa nu uitam de cealalta categorie. Aici putem vorbi despre constiinta. Din punctul meu de vedere,pacatul celui care apartine acestei categorii este mult mai mare decat al celui ce nu cunoaste,caci "prin Lege (cunoasterea poruncilor lui Dumnezeu) vine cunostinta deplina a pacatului" (Romani 3:20). Asadar,stiind ce inseamna pacatul,dar savarsindu-l totusi,este o nelegiure si mai mare,o neascultare.

Iisus nu spunea ca daca ne vom iubi familia si prietenii,vom fi mantuiti,ci "iubeste-ti aproapele". Nu mai putem crede ca "aproape" insemna "cel care sta langa mine". Spunand "frate",nu ne referim la cei care au vreo legatura de sange cu noi,ci la toti oamenii. Iubindu-i pe toti,inseamna ca ne gandim si la cel care ne dispretuieste,cel care ne injura sau incearca sa ne faca rau. Si ei ne sunt frati. "Ingaduiti-va unii pe altii,si,daca unul are pricina sa se planga de altul,iertati-va unul pe altul.",inseamna ca trebuie sa il iertam si pe cel care greseste fata de noi,caci nu-l poti iubi pe cel ce il dispretuiesti ("Dar mai pe sus de toate acestea,imbracati-va cu dragoste,care este legatura desavarsirii" - Coloseni 3:14 ).

"Cine nu iubeste,n-a cunoscut pe Dumnezeu,pentru ca Dumnezeu este dragoste" spunea Iisus. Dar cum putem noi iubi,daca nu putem ierta? Si,mai mult decat atat,iubirea rezista si trece peste toate greutatile. Poti spune ca iubesti,daca la greu iti lasi aproapele? Daca nu-l ajuti pe cel ce e in nevoie,chiar daca acel om ti-a facut vreun rau? "Prietenul adevarat iubeste oricand si in nenorocire ajunge ca un frate". Acest lucru ar trebui implinit chiar si atunci cand vine vorba de cel mai aprig dusman al nostru,pentru ca a iubi cu adevarat nu inseamna a-ti iubi sotul sau sotia mai mult decat orice,ci a avea capacitatea de a iubi oamenii indiferent de influenta lor asupra vietii tale si de a-i aceepta asa cum sunt.
<-- more -->

3 comentarii:

  1. "Prietenul adevarat iubeste oricand si in nenorocire ajunge ca un frate".Cat de rar intalnim astazi,astfel de oameni!

    RăspundețiȘtergere
  2. Probabil pentru ca nu stim unde sa cautam...

    RăspundețiȘtergere
  3. Iar cand ii avem, nu stim sa-i respectam.

    RăspundețiȘtergere


RUGACIUNEA CLIPEI


Doamne,


Amin


Versetul zilei

Poveste

"Intr-o zi, un om a murmurat: 'Doamne, vorbeste-mi' si un copac si-a frematat frunzele, dar el nu a auzit. Apoi a intrebat mai tare: 'Doamne, de ce nu-mi vorbesti?' si un tunet a zguduit cerul, dar el, din nou, nu a auzit. Omul a privit in jurul sau si a spus: 'Doamne, lasa-ma sa Te vad!' si o stea a luminat cerul, dar el nu a observat. Atunci a inceput sa strige: 'Doamne, fa o minune!' si in clipa aceea s-a nascut un copil, dar el nu a stiut.
Disperat, omul striga mai tare: 'Atinge-ma, Doamne, si arata-mi ca esti langa mine!' Acestea fiind spuse, Dumnezeu a coborat si l-a atins, dar acesta a alungat fluturele care zbura langa el si si-a continuat drumul.
Ai grija sa nu pierzi o binecuvantare doar pentru ca nu iti apare in felul in care tu te astepti sa se manifeste."

Si daca...

Si daca uneori mai cazi,
iar crucea ti se pare grea,
ridica-ti ochii catre cer ,
acolo e salvarea ta.

Si daca vorbele mai dor
cand limba nu le cantareste,
asculta glasul ce ti-a spus
ca si pe tine te iubeste.

Si daca lacrimi curg suvoi
brazdand uscatul tau obraz,
e semn ca Domnul te asculta
si te va scoate din necaz.

Si daca Domnul va veni
cat inca esti pe-acest pamant,
te va rapi in vesnicii
asa cum spune-al Sau cuvant.